mai sunt doua zile si iar o sa dam cu nasul de dulci enterocolite, o sa ne incante sindromul colonului iritabil si esofagita de reflux, doua zile pana cand ne vom indrepta imbujorati la fata si plini de speranta catre cutiile de eucarbon, furazolidon, colebil, triferment si sab simplex.
mai sunt doua zile si romanul se va bucura din nou, dar la fel de sincer ca prima data, de misterul si minunea invierii domnului nostru isus cristos. si cum stim noi se ne bucuram mai tare altfel decat aruncandu-ne in aer ficatul balcanic abia intremat dupa desfatarile porcesti de craciun? raspunsul este simplu si unul singur: in nici un alt fel.
asa cum parastasele romanesti se transforma in petreceri sub pretextul ca “lu’ nenea vasilica nu i-ar fi placut sa ne vada tristi”, tot asa si sarbatorile mari de peste an, craciunul si pastele, sunt simple motive de a ne umfla matul pana la refuz si de a ne scalda creierii in alcool, cel mai adesea cu scuza ca alcoolul topeste grasimea si nu “ni se mai apleaca”.
recapituland meniul traditional de paste, lesne se poate vedea ca mixul de proteine, carbohidrati, lipide, glucide si alcool pe care il dovedim cat ai zice “bors(h)” ne transforma in cazuri medicale imbracate la patru ace. caci ce alt popor ar mai rezista, doua zile la rand (“prima zi veniti la noi, iar a doua zi venim noi la voi”) la:
antreuri:
- oua rosii (cat mai multe pe cap de prea-credincios, caci, nu-i asa, oule de pasti “nu fac rau”)
- telemea de oaie
- drob
- usturoi verde
- ceapa verde
- ridichi
- slaninuta de porc (ultima bucatica de la porcul de craciun)
- ghiudem
- icre
- salam de sibiu
- ardei iuti
intermezzo:
- ciorba de miel(“auzi, da mie sa nu-mi pui carne, doar asa, un polonic, de gust”)
felul principal:
- stufat de miel
- friptura de miel (“pe cuvant daca mai pot sa mananc ceva, dar daca imi dai o bucata de coasta bine facuta, nu zic nu, sarut mana”)
- diverse garnituri, cum ar fi spanac cu usturoi (pai, cum dracu, am cumparat sab simplex degeaba?), cartofi cu rozmarin, orez cu ciuperci, etc.
- salata (hai, ca asta este usoara…)
desert:
- cozonac cu nuca
- cozonac cu nuca si stafide
- cozonac cu nuca, stafide si rahat
- cozonac doar cu stafide si rahat
- pasca moldoveneasca
- cozonac cu mac
bauturi:
- whisky
- vodca
- tuica
- palinca
- vina alb
- vin rosu
- coniac
- bere cu alcool
- bere fara alcool
- apa minerala
- coca-cola
- suc de portocale
- cafea cu cofeina
- cafea fara cofeina
nu fiti ipocriti si recunoasteti ca nu va abtineti la mai mult de doua sau trei din cele enumarate mai sus.
ne sculam de la masa plini, umflati, cu capul greu, ne strang chilotii, curelele, desfacem primul nasture de la pantalon, gulerul de la camasa ne sufoca, nu ne putem apleca sa ridicam ceva de jos ca ne plesneste capul, DAR SUNTEM FERICITI ca am putut intampina cum se cuvine invierea domnului nostru isus cristos, de parca isus cristos ar fi fost bucatar cu trei stele in ghidul michelin.
si facem asta an dupa an, promitandu-ne noua insine ca anul viitor vom mai taia din portii, ca ne vom opri dupa primul whisky si dupa primul pahar cu vin… ha, ha, ha!
si ca sa nu credeti ca nu sunt altceva decat un carcotas care vede doar paiul din ochiul altora, pot sa va spun ca duminica vine aproape toata familia la masa, si ca pe langa un miel de 10 kg, primit cadou, ca in fiecare an, de la tata, am mai cumparat vreo 5 kilograme de coaste, pen’ca printre fetisurile bizare ale romanilor se numara si doua de ordin zoologic, si anume puiul facut doar din copane si mielul facut doar din coaste.
hai, sa ne fie bine si sarbatori fericite tuturor!
in limba franceza inseamna ceva. ceva ce va straduiti sa deveniti.
